Nicolae Ceauşescu site oficial: Adevărata biografie a lui Nicolae Ceauşescu

sâmbătă, 24 septembrie 2011

Adevărata biografie a lui Nicolae Ceauşescu

CEAUSESCU NICOLAE
(n. 26 ian. 1918, Scornicesti, jud. Olt; d. 25 dec. 1989, Targoviste)
Membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (21 oct. 1945-24 feb. 1948 si 27 mai 1952-22 dec. 1989); membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R (24 feb. 1948-27 mai 1952); membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (19 apr. 1954-dec. 1955); membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (28 dec. 1955-23 iulie 1965) membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. (24 ian. 1950(2)-19 apr. 1954); membru al Secretariatului C.C. AL P.M.R./P.C.R. (19 apr. 1954-22 dec. 1989); prim-secretar al C.C. al P.M.R. (22 mart.-23 iul. 1965); secretar general al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965-12 aug. 1969); secretar general al P.C.R. (12 aug. 1969-22 dec. 1989); membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965-28 nov. 1974); membru al Prezidiului al C.C al P.C.R. (23 iul. 1965-28 nov. 1974); membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974-22 nov. 1989); membru al Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974-22 dec. 1989)
Studii si inchisoare:
Scoala primara din Scornicesti (patru clase). Profesia de baza: pantofar. Activitate si functii: ucenic la diferite ateliere de incaltaminte din Bucuresti (din 1929 avea 11 ani) ; arestat pentru “incitare la greva si raspandire de afise impotriva ordinii de stat” (1933 - avea 15 ani) ; membru al U.T.C.dR. din 1933; activist al U.T.C.dR. (din 1934); arestat ca “agitator comunist periculos” (1934); membru de partid din 1936; secretar al Comitetului Regional Prahova al U.T.C.dR. (din 1936); arestat (31 ian. 1936) si condamnat de Tribunalul Militar Brasov la 2 ani inchisoare, amenda si 1 an interdictie de a parasi comuna Scornicesti pentru infractiuni contra linistii publice, pedeapsa pe care a executa-to in penitenciarele Brasov si Doftana (5 iun. 1936- 1938); activist al organizatie Bucuresti a P.C.dR. (din 1938); membru (din 1938) si secretar al C.C. al U.T.C.dR. ; condamnat in contumacie la 3 ani inchisoare de catre Tribunalul Militar Bucuresti (22 aug. 1939); arestat si inchis in penitenciarele Jilava, Caransebes (3 aug. 1940-3 aug. 1943) si in lagarul Targu Jiu (4 aug. 1943-23 aug. 1944) Functii Secretar al Comitetului de partid al Sectorului III Galben Bucuresti (aug. 1945 pana in oct. 1945) si al Comitetului regional de partid Constanta (oct. 1945-13 mai 1948); secretar general la Ministerul Agriculturii (13 mai 1948-2 mart. 1949) ; adjunct al Ministrului Agriculturii (2 mart. 1949-20 mart. 1950)

GENERALUL NICOLAE CEAUSESCU

Chemat in cadrele active ale armatei cu gradul de general-maior (20 mart. 1950) ; sef al Directiei Superioare Politice a Armatei si adjunct al ministrului Fortelor Armate (20 mart. 1950-19 apr. 1954); general-locotenent (6 oct. 1952) ; membru al Prezidiului M.A.N. (2 iun.-4 oct. 1955); responsabil in cadrul Biroului Politic C.C. al P.M.R. de Sectiile Organelor Conducatoare de Partid, Administrativa si Transport-Telecomunicatii ale C.C. al P.M.R., Directia Superioara Politica a Armatei, Directia Politica a M.A.I., Directia Politica a C.F.R., Crucea Rosie si A.V.S.A.P. (7 oct. 1955-16 ian. 1956); responsabil in cadrul Biroului Politic al C.C. al P.M.R. de Sectiile Organelor de Partid, Agrara si Administrativa ale C.C. al P.M.R., de C.C. al U.T.M. si de Directia Superioara Politica a Armatei (din 16 ian. 1956).

Presedinte al R.S.R. (29 mart. 1974-22 dec. 1989) al Consiliului de Stat (9 dec. 1967-22 dec. 1989), al Consiliului National al Frontului Unitatii Socialiste (19 nov. 1968-1974), al Consiliului Aparrii R.S.R. (28 mart. 1978-22 dec. 1989) , al Biroului permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale (mai 1973-22 dec. 1989), al Consiliului National al Oamenilor Muncii (oct. 1977-22 dec. 1989), al Consiliului National F.U.S. (24 mai 1974-1980) si al Consiliului National al F.D.U.S. (1980-22 dec. 1989), comandant (1967 – 28 mart. 1974) si comandant suprem (28 mart. 1974-22 dec. 1989) al Fortelor Armate ale R.S.R. Presedinte de onoare al Academiei de Stiinte Sociale si Politice (20 fbr. 1970-22 dec. 1989)

CEAUSESCU NICOLAE IN DEMOCRATIE

Deputat in Adunarea Deputatilor, ales [democratic] in circ. elect. Olt (1946-1948), deputat in M.A.N., ales [democratic] in circ. elect. : jud. Olt (1948-1952) , nr. I Pitesti, reg. Pitesti (1952-1969) si 23 august, Bucuresti (1969-1989); membru al Comisiei M.A.N., pentru elaborarea Constitutiei (25 mart. 1961-21 aug. 1965)

CEAUSESCU NICOLAE DECORAT

Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Bucuresti (1973), Bogota (1973), Lima (sept. 1973), Beirut (1974), Bahaia Blanca (1973), Nisa (1975), Quezon (1975), si Yucatan (1975).

Distinctii

“Ordinul Muncii” clasa a III-a (1949), clasa I (1966); Ordinul “Steaua Republicii Populare Romane” clasa a III-a (1948), clasa I (1958); Ordinul “Apararea Patriei” clasa a II-a (1949), clasa I (1966); Ordinul “23 August” clasa I (1959); Titlu de “Erou al Muncii Socialiste” si Medalia de Aur “Secera si Ciocanul” (1964); Ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa I (1966); Titlul de “Erou al Republicii Socialiste Romania” (1971); Ordinul “Victoria Socialismului” (1971, 1978, 1988); Titlu Suprem de “Erou al Republicii Socialiste Romania” (1978, 1981, 1988)
Structura partidului comunist
1. Membrii C.C.
2. Biroul Politic
3. Secretariat
4. Biroul Organizatoric
5. Comisia Controlului de Partid
6. Comitetul Politic Executiv
7. Membrii al Prezidiului C.C.
Intre 1950-1952, Ceauşescu a lipsit din organele executive ale partidului. Se afla totuşi spre vârful ierarhiei de partid, ca membru supleant al Comitetului Central, compus din 57 de activişti (41 de membri plini şi 16 supleanţi).
Pina in 27 mai 1952 puterea de decizie era concentrată în Secretariatul CC. Şapte activişti făceau parte din acest grup de conducere: Gh. Gheorghiu-Dej (secretar general), Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Alexandru Moghioroş şi Iosif Chişinevschi. Viitorul politic al tânărului Ceauşescu s-a hotărât în şedinţa Secretariatului CC al PMR din 9 martie 1950. Au participat la dezbateri Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi şi Alexandru Moghioroş. Printre altele, firul discuţiei a ajuns şi la instalarea unor activişti în funcţii importante din conducerea secţiilor CC. Propunerile le-a citit Gheorghiu-Dej.

Pentru conducerea Secţiei Agrare, Alexandru Moghioroş oscila între tânărul Ceauşescu, fost adjunct la Ministerul Agriculturii, şi Vasile Malinschi, specialist în ştiinţe economice. Vasile Luca, membru al Biroului Politic şi ministru de Finanţe, l-a respins din start pe Ceauşescu, pe care îl considera „slab pentru Secţia Agrară". Ana Pauker l-ar fi trimis mai degrabă la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

În schimb, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, îl „vedea" la Comisia de Stat pentru Sfaturi. Se pare că nimeni nu-l voia pe-aproape pe Ceauşescu. Până la urmă, şi Ceauşescu, şi Malinschi au fost tăiaţi de pe listă. Celor doi le-a fost preferat Pavel Chirtoacă. Iată cum au decurs discuţiile, conform stenogramei şedinţei:

„Tov. Moghioroş: Sunt de acord că e slab (despre Ceauşescu, n.r.). Am mai propus pe Malinschi.

Tov. Gheorghiu: La Secţia Agrară ar fi fost nimerit, este economist în probleme agrare. Dacă vrem într-adevăr să stăpânim acest sector dată fiind importanţa lui, să-l punem pe el.

Tov. Luca: El este teoretician în probleme agrare, nu practician. Eu, de exemplu, n-aş avea nimic împotrivă ca Malinschi să fie ministrul Agriculturii. Nu este bine că l-am pus ministru şi acum să-l scoţi.

Tov. Ana: Eu sunt de acord să punem oameni care se potrivesc, dar să nu procedăm pripit. Să luăm 2-3 oameni, pe care îi pregătim pentru Ministerul Comerţului. Această secţie ne va ajuta la pregătirea acestor oameni. Ceauşescu nu este potrivit.

Tov. Luca: Să-l punem pe Chirtoacă.

Tov. Moghioroş: El niciodată în viaţă nu s-a ocupat de probleme organizatorice. Nu merge singur. Eu susţin Ceauşescu şi Chirtoacă, să se completeze unul pe altul.

Tov. Ana: Ceauşescu nu este bun organizator. El merge pentru MAI.

Tov. Teohari: Eu l-am cerut pentru Comisia de Stat pentru Sfaturi.

Tov. Gheorghiu: Atunci rămâne Chirtoacă şi trebuie dat un adjunct, un organizator bun".

Următorul pas esenţial în carieră, Ceauşescu l-a făcut după doi ani. Atunci a promovat iarăşi în structura partidului. S-a întâmplat în 1952, în contextul excluderii din funcţii înalte a „deviatorilor de dreapta", Vasile Luca, Teohari Georgescu şi Ana Pauker. Puterea s-a concentrat atunci în mâinile lui Gheorghiu-Dej. Totodată, componenţa organelor partidului s-a redus: Biroul Politic de la 13 la 9 membri, Biroul Organizatoric de la 17 la 11 şi Secretariatul de la 7 la 5.

Cei mai mulţi erau apropiaţii „Bătrânului", cum îl denumiseră camarazii de închisoare pe Dej. Printre ei s-a aflat şi Nicolae Ceauşescu. La 27 mai 1952, în urma Plenarei CC al PMR, el a pătruns în Biroul Organizatoric (alături de Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Chivu Stoica, Ana Pauker, Gheorghe Stoica, Leonte Răutu, Gheorghe Florescu, Sorin Toma, Liuba Chişinevschi). Dintre toţi, era cel mai tânăr. Din poziţia de membru al Biroului Organizatoric i-a cunoscut mai bine pe şefii organizaţiilor locale ale partidului. Nimic din ce „mişca" în partid, la vârf, nu-i mai scăpa.
©Atentie! Textele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor şi pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală se pedepseşte conform Codului Penal.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

StireaPress

Elena Ceausescu (Petrescu) 1939

Elena Ceauşescu „regina balului” a prins din mers gustul pentru stilul Chanel al deux-pieces-urilor Un raport al Siguranţei din 14 august 1939, referitor la o manifestaţie comunistă care a avut loc la o serbare a lucrătorilor din industria pielăriei, notează că pe stadionul Ministerului Muncii din Parcul Veseliei fusese aleasă ca „Regină a Muncii” Lenuța Petrescu, muncitoare la fabrica „Jaquard” din Bucureşti. Domnișoara era nimeni alta decât viitoarea soție a lui Nicolae Ceaușescu

22 decembrie de la ora 12:08 - 1989 si pina - 25 decembrie ora 14:50, Targoviste

La ora 11.30 Vasile Malutan primeste ordin de la colonelul Petre Tenie, (şeful lui ierarhic la flotilă) generalul Iosif Rus, de decolare de pe baza aeriana de langa capitala a luat-o de la nord spre centrul orasului si a aterizat pe terasa sediului CC, A ramas acolo o jumatate de ora cu motoarele pornite asteptand sa vada ce se-ntampla Malutan l-a intrebat pe Ceausescu unde se mearga dupa o scurta sfatuire, Ceausescu i-a spus s-o ia catre Snagov. La 22 decembrie 1989 ora 12:08, soţii Ceauşescu părăsesc capitala de pe acoperisul CC, la bordul unui elicopter alb tip Dauphin pilotat de Vasile Maluţan, împreună cu Emil Bobu şi Manea Mănescu securistii Florian Rat si Marian Rusu, copilotul Mihai Stefan, mecanicul Stelian Dragoi. . Au ajuns la Snagov la ora 12.20, Malutan a fost chemat la telefon de comandatul Aviatiei timp de o ora, pilotul a cerut protectie aeriana dar a fost refuzat, nici Ceausescu nu a reusit sa ieie legaturile cu oficialilor locali, la ora 12.47 elicopterul a decolat spre Boteni. Ceausescu a aflat ca televiziunea cazuse in mainile revolutionarilor, si s-a hotarat sa o ia spre Pitesti unde spera sa preia controlul, atunci i-a venit o idee salvatoare lui Malutan si le-a spus c-a fost detectati de radar si ca putem fi loviti (era o minciuna probabil de frica) Ceausescu i-a spus lui Malutan sa aterizeze imediat langa sosea. La ora 13.09 din elicopter coboara sotii Ceausescu, la Titu (Salcuta) inginerul Marius Popescu (soferul era Tinichigiul din Salcuta Vasile Alexe cu o Dacie alba), l-a anuntat pe Teodor Brates, dintr-o farmacie din Titu-Targ ca sotii Ceausescu au plecat cu doctorul Deca intr-o masina rosie" si i-a dat si numarul de masina (Dacie Rosie 4B-2646) spre Pitesti, ceva mai tarziu a sunat inca odata la TVR si l-a anuntat (in jurul orei 13:00 pe George Marinescu ca Ceausescu a plecat spre Targoviste si nu spre Pitesti. Securistul Marian Rusu s-a desprins de sotii Ceausescu la Salcuta pentru ca nu era loc in masina doctorului Deca in jurul orei 13:32. Securistul Florian Rat s-a desprins de sotii Ceausescu in jurul orei 14.20 în spatele Liceului «Ienăchiţă Văcărescu» pentru ca cand s-a intors nu i-a mai gasit pe Ceausescu dar s-a intalnit cu Marian Rusu. Soţii Ceauşescu însoţiţi de doi ofiţeri de Securitate Florian Rat, si Marian Rusu au incercat sa gaseasca o masina de la ora 13.09 pina la ora 13.32 (care a ramas in Salcuta) fac autostopul, şi sunt luaţi la ora 13.32 in maşină de un medic (Dacie rosie numarul 4B-2646) Nicolae Deca, Nicolae Ceausescu ii zicea ca a fost lovitura de stat medicul îi duce până la Văcăreşti, de-aici continua cu o Dacie neagra( numarul (1DB-3005) condusa de Nicolae Petrisor care i-au luat pina la "Protectia Plantelor" au ajuns la ora 14:26, la Un oficial al cooperativei suna la militie, apoi la 14.50 ajunge Maior Ion Enache a preluat, împreună cu sergentul major Constantin Paisie,(soferul era Plutonier Andrei Osman) cuplul Ceauşescu de la Centrul pentru Protecţia Plantelor la ora 15,25, şi pina la ora 16.50 l-a protejat, în pădurea Răţoaia, până la lăsarea întunericului, când a fost adus în sediul Miliţiei Judeţene la ora 17:45. La ora 18:10 sunt preluati de Colonelul Ion Mareş, col. Dinu, colonel Ion Ţecu, insotiti de Constantin Paisie, sunt luati cu o masina ARO la Unutatea Militara U.M. 0147. La ora 18:35 generalul Andrei Kemenici i-a arestat. În ziua de Crăciun a anului 1989, două elicoptere PUMA, cu câte 14 oameni la bord, au urmat un traseu fatal pentru soţii Ceauşescu: Boteni – Ghencea – Târgovişte. După aterizarea în spatele stadionului Steaua, comanda delegaţiei a fost preluată de generalul Victor Atanasie Stănculescu. 25 decembrie 1989. După decolarea din cazarma de la Boteni, judeţul Dâmboviţa, cele două elicoptere militare au zburat spre Bucureşti. Fiecare dintre ele avea la bord, alături de echipaje, câte patru paraşutişti. Comandorul Ioan Suciu, comandantul minigarnizoanei Boteni, i-a ales pentru această misiune pe piloţii consideraţi cei mai buni din unitate: căpitanul Mircea Militaru şi maiorul Cristian Mateiciuc Jurnalul de zbor al elicopterelor - 25 decembrie 1989 Ora 9.45: Decolare Boteni Ora 10.30: Aterizare Ghencea Ora 12.00: Decolare Ghencea Ora 13.00:Aterizare Târgovişte Ora 13.20: Incepe procesul Procesul de pe data 25 decembrie 1989, a durat 90 de minute incepand de la ora 13:20 si pina la ora 14:39. La ora 14:47 Colonelul Gica Popa (judecatorul) citeste sentinta de condamnare. Andrei Kemenici: „În timpul procesului, m-a chemat la telefon de trei ori generalul Militaru De fiecare dată, generalul Militaru avea acelaşi mesaj: «Nu e gata? Nu s-a terminat? Spune-le, dom'le, să se grăbească! Să încheie odată cu toate!». În acele momente, nu mai eram atât de sigur că echipa generalului Stănculescu exprimă voinţa Frontului Salvării Naţionale". La ora 14:50 sotii Ceausescu sunt executati legati la maini si pusi pe zidul WC-ului din curtea unitatatii militare de la Targoviste UM.01417, Au tras in ei de la sold la un metru distanta, maiorul Dorin Carlan, capitanul Ionel Boeru si maiorul Octavian Gheorghiu. De remarcat : "Audiat la Comisia Senatoriala 30 mai 1995, securistul Marian Rus a marturisit: Aveam cu mine o geantă pe care am primit-o la plecarea de la Snagov, precum şi pistolul Stecikin. Am mers până unde se bifurcă drumul spre Bucureşti şi Târgovişte, la Bâldana. Aici s-a terminat benzina maşinii. Am lăsat pistolul şi încărcătoarele sub scaunul din dreapta, am deschis pe drum geanta, în care era un plic mare, alb. Plicul nu era lipit. În el erau nişte carnete CEC, pe care mai târziu le-am predat. Erau pe numele lui Valentin, Zoia şi Nicu Ceauşescu. Câte unul nominal şi câte unul cu parolă. Mai era şi un libret pe numele fiului lui Valentin. În total, şapte carnete. Valoarea totală era de trei milioane şi jumătate de lei”. de la Baldana Vlad a plecat cu un Lăstun spre Târgovişte. După ce au ajuns în Capitală, ultimele gărzi de corp ale Ceauşeştilor s-au deplasat la Comandamentul trupelor de grăniceri, unde căpitanul Rusu a predat CEC-urile Ceauşeştilor, iar maiorul Raţ – geanta cu armament. Acestea au fost preluate personal de colonelul Teacă, şeful Comandamentului, care a dispărut cu ele din clădire. „S-a dus la Ministerul Apărării Naţionale. Când s-a întors, ne-a spus că le-a predat acolo şi că generalul Iulian Vlad ştie de noi”.