©Antentie! Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Multumim.
Traian Băsescu: "Dacă Nicolae Ceauşescu stătea numai zece ani, era un mare preşedinte în istoria românilor."

marți, 8 martie 2011

EXCLUSIV VEZI corespondenţa dintre Nicolae Ceauşescu şi Muammar Gaddafi, telegrame si scrisori. Primul lider al lumii arabe care a trimis salutări noului regim instaurat la Bucureşti, printr-un emisar prezidenţial, a fost nimeni altul decât colonelul Muammar Gaddafi. Da, Ceausescu imi da dreptate pe nevasta lui Gaddafi o cheama Zsofia Farkas, adica unguroaica! Vezi scrisoarea din 1985.

Foto: ovidiu-nicolaeceausescu.blogspot.com
În decembrie 1973, Orientul Mijlociu fierbea: cu două luni în urmă, Siria şi Egiptul atacaseră Israelul, iar forţele israeliene traversaseră Canalul Suez. În spatele celor două tabere se aflau, ca de obicei, Uniunea Sovietică şi SUA.
Ceausescu ii scrie lui Gaddafi -16
octombrie 1979
Într-o scrisoare trimisă pe 12 decembrie 1973, Nicolae Ceauşescu îi propunea lui Muammar Gaddafi ca cele două ţări să se implice în instaurarea unei "păci juste şi trainice" în Orientul Mijlociu. "Am fi bucuroşi ca în realizarea acestui obiectiv ţările noastre să conlucreze în mod util", scria liderul român. La acea vreme, România era singura ţară din blocul răsăritean care menţinea relaţii diplomatice cu Israelul, ca parte a "independenţei" faţă de Uniunea Sovietică.
Pe atunci tânărul Gaddafi răspundea pe un ton înverşunat. Era evident că cei doi lideri vedeau cu totul diferit des invocata pace. "Domnule Preşedinte, noi, arabii suntem popoarele care acordăm cea mai mare atenţie cauzei păcii mondiale şi suntem cei mai îndârjiţi apărători ai ei; dorind-o cu ardoare, respingem ideea ca popoarele arabe să fie singurele care să suporte preţul acestei păci. (...) Este exclus ca pacea mondială să fie menţinută prin încurajarea agresorilor sau prin continuarea ignorării drepturilor popoarelor. Trebuie respins acest argument la care recurg cei puternici pentru a impune popoarelor mici sau dominate soluţii nedrepte. (...) Este de datoria noastră să ne mobilizăm eforturile pentru apărarea păcii, pentru lichidarea imperialismului şi a subdezvoltării care ameninţă lumea întreagă", arăta colonelul într-o scrisoare din 30 ianuarie 1974.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978: "Locoitorii Statelor Unite sunt onorati sa-l aiba ca oaspete pe marele conducator al unei tari minunate.
Influenta liderilor Romaniei in lume este exceptionala.
Si noi ne propunem aceleasi scopuri pentru a avea o societate dreapta, trebuie sa consolidam drepturile omului”
Preşedintele Ceauşescu vine aici din România împreună cu soţia sa, Elena, şi este o mare placere pentru mine personal, si în numele ţării noastre să le urez bun venit.
--------------------------------------
Aceasta este cea de patra vizita a preşedintelui Ceauşescu în Statele Unite, şi predecesorii mei s-au onorat de vizitele Presedintelui Ceausescu.
Unul dintre cele mai recente notabile realizari a Preşedintelui Ceauşescu a fost de a avea un rol instrumental in amenajarea vizitei istorice a preşedintelui Sadat din Egipt la capitala Israelului în Ierusalim.


Ambele ţări Egipt si Israel au găsit în România o cale de comunicare şi de înţelegere care a fost foarte valoros pentru ei, în Orientul Mijlociu, precum şi pentru pacea lumii.


Este, de asemenea, de mare folos pentru mine, ca preşedinte să aibă o şansă să se consulte cu un lider naţional şi a unui international ca oaspetii de azi. Influenţa liderilor români este excepţională in intreaga lume. Din cauza angajamentelor preşedintelui şi independenţă statului roman, România a fost capabilă să servească drept o punte de legătură între naţiuni cu puncte de vedere foarte divergente de către liderii cu care ar fi dificil în unele situaţii să negocieze direct.


La dineu: "Mi-a facut placere sa discut cu Nicolae Ceausescu, este un bun sfatuitor. Nicolae ceausescu a indurat multe in trecut, a fost inchis, torturat, dar datorita curajului si increderii sale in viitorul tarii a infaptuit realizari majore pentru cei care au avut incredere in el.”
Nicolae Ceauşescu era primit în America lui Jimmy Carter ca un oaspete de seamă – acesta era un semn al recunoştinţei pentru contribuţia lui Nicolae Ceauşescu la realizarea acordurilor istorice de la Camp David, din 1978, purtînd semnătura şefului Executivului american, a preşedintelui egiptean Anwar El-Sadat şi a premierului israelian Menahem Begin.

 --------------------------
Ceausescu continuare
scrisoarea din
16 octombrie 1979
 Cadoul care l-a înmuiat pe Gaddafi


Ceauşescu şi Gaddafi aveau ocazia să-şi armonizeze opiniile două săptămâni mai târziu, la Tripoli. În timpul vizitei din 12-14 februarie 1974, una presărată cu gesturi simbolice, micile nepotriviri de caracter dintre cei doi se topeau într-o mare "frăţie". Iar asta ducea în următorii ani la schimburi economice importante: petrol libian pentru România, ingineri şi muncitori români pentru şantierele libiene.

Ceausescu catre Gaddafi
12 decembrie 1973
 În "Orizonturi roşii", Mihai Pacepa relatează un episod ce ar putea reprezenta adevăratul început al acestei relaţii: în a doua zi a acelei vizite, Ceauşescu deschidea în faţa lui Gaddafi o cutie mare, de argint. Înăuntru era o carte foarte veche, scrisă de mână. "Acesta este manuscrisul original al primei traduceri în limba română a Coranului, făcută în urmă cu sute de ani. Avem numai
un singur exemplar, dar şi eu am un singur frate adevărat. Păstrează-l, frate!", i-ar fi spus Ceauşescu. Vizibil emoţionat, Gaddafi i-ar fi răspuns: "Fratele meu! Eşti fratele meu pentru tot restul vieţii mele!", şi l-a îmbrăţişat cu putere. Scena fusese atent regizată.


Ceausescu catre Gaddafi 1973
 Peste cinci ani şi jumătate, Ceauşescu i se adresa lui Gaddafi cu formula: "Stimate prietene şi frate". Era după o nouă vizită în Libia, la Benghazi, iar liderul de la Bucureşti părea extaziat. "Bilanţul convorbirilor noastre fructuoase a constituit o etapă nouă, superioară în întărirea şi dezvoltarea relaţiilor de strânsă prietenie şi colaborare româno-libiene, a reprezentat o contribuţie preţioasă la întărirea luptei noastre comune împotriva imperialismului, colonialismului şi neocoloniasmului, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. (...) Sunt fericit să constat că şi Dumneavoastră, stimate prietene Gaddafi, acordaţi aceeaşi statornică atenţie îndeplinirii înţelegerilor la care am ajuns, înfloririi continue a relaţiilor frăţeşti care ne leagă şi cărora dorim să le asigurăm permanenţă", scria dictatorul român.

Dezamăgirea nucleară
Telegrama lui Gaddafi catre
Ceausescu 20 iulie 1982
Entuziasmul ambelor părţi avea să se înmoaie în anii următori. Ceauşescu continua să vorbească despre "politica de pace, destindere, independenţă şi cooperare". De cealaltă parte, Gaddafi înfiera planurile alianţei "americano-israeliene în zona arabă" de a crea "un imperiu pe baze religioase pe pământul palestinian şi arab" şi "metodele naziste" ale Israelului. Niciun răspuns de la Bucureşti.


În urma deplasării în Libia din 21-25 septembrie 1983, consilierul prezidenţial Florea Dumitrescu prezenta un raport strict secret. Textul făcea referire la "unele probleme ale relaţiilor economice româno-libiene". Un capitol special îl reprezenta cooperarea în domeniul energiei nucleare: România trebuia să devină o interfaţă pentru ambiţiile în domeniu ale Libiei, însă planurile se împotmoliseră. Florea Dumitrescu relata:
Gaddafi telegrama catre
Ceausescu 1982
 "După ce am prezentat secretarului pentru energia nucleară posibilităţile noastre privind cooperarea bilaterală în acest domeniu, el a relatat următoarele: colonelul Muammar Gaddafi, când mă întâlneşte, mă întreabă care este stadiul cooperării cu România în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice. Când am fost primit de preşedintele României în timpul vizitei mele la Bucureşti (1981), am reţinut cu mare atenţia dorinţa domniei sale de a realiza o cooperare cu Libia.

Cu toate acestea, deşi eram foarte optimist, din programul de cooperare stabilit la indicaţia conducătorilor celor două ţări nu s-a realizat nicio acţiune. Libia, a spus interlocutorul, a dorit să realizeze cooperarea cu România în operaţia de concentrare a uraniului, în producţia de apă grea şi în construirea de termocentrale nucleare. Am dorit să construim centralele într-o cooperare în care România să fie al treilea partener. Aveam în vedere să realizăm cu partenerii români întregul complex, inclusiv pregătirea cadrelor (construirea şi dotarea unui institut de pregătirea cadrelor medii pentru care Romproiect a prezentat documentaţia). Ne-am gândit atunci chiar să acordăm României un credit pentru procurarea din Canada a 5 reactoare nucleare necesare Libiei şi să realizăm construcţiile şi alte completări şi utilităţi cu partea română. Pentru aceasta am trimis o delegaţie de specialişti în România care s-a întors dezamăgită de modul cum s-au purtat convorbirile, de felul în care a decurs vizita". În situaţia dată, reprezentantul Libiei arăta că ţara sa şi-a găsit un alt partener – un nenumit stat socialist – care s-o ajute în realizarea acestor planuri.
Gaddafi telegrama
catre Ceausescu 1982
De cealaltă parte, în martie 1985, Ceauşescu îi cerea "prietenului său" să-şi plătească datoriile strânse, pentru ca întreprinderile româneşti să-şi poată continua activitatea în Libia. În plus, îi explica lui Gaddafi de ce n-a putut să-l primească la Bucureşti, în octombrie 1984: se afla într-o vizită în China şi Coreea de Nord. În rest, transmitea Libiei urări de pace, progres şi prosperitate.

ENTUZIAST. Ceauşescu remarca, în octombrie 1979, "înflorirea continuă a relaţiilor frăţeşti" dintre România și Libia
FOTO: ARHIVELE NAŢIONALE
O nouă Zi a Muncii, un alt sediu O.N.U.

•Pe 1 septembrie 1979, Gaddafi sărbătorea un deceniu de la "Marea Revoluţie" care îl adusese la putere. Cu câteva luni înainte, le ceruse ajutorul şefilor de state, de partide muncitoreşti şi conducătorilor de sindicate ale muncitorilor să schimbe Ziua Muncii după "calendarul" libian. "Între ceea ce s-a întâmplat la 1 Mai 1886 în America şi ceea ce s-a petrecut în septembrie 1969 este o mare şi profundă deosebire. Ceea ce au realizat muncitorii la 1 Mai 1886 a fost o grevă terminată printr-un eşec, dar ceea ce au realizat muncitorii la 1 Septembrie 1969 a fost o revoluţie paşnică, care s-a încheiat cu realizarea stăpânirii depline a muncitorilor din toate colţurile Libiei asupra tuturor fabricilor şi locurilor de muncă", susţinea el. Chemarea sa a rămas fără răspuns.

•Colonelul Gaddafi avea gânduri mari: voia să mute sediul Organizaţiei Naţiunilor (O.N.U.) de la New York (SUA), într-un stat mic, neutru. "Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă apreciază că a sosit timpul de a se transfera sediul O.N.U. într-o ţară cu adevărat capabilă să-şi îndeplinească obligaţiile internaţionale de gazdă O.N.U. În caz contrar, Organizaţia Naţiunilor Unite se va prăbuşi ca şi Liga Naţiunilor, ajungându-se la retragerea ţărilor membre, Jamahiria fiind prima care va face acest lucru", arăta Gaddafi, într-un mesaj transmis lui Ceauşescu în octombrie 1985.
ŞI ALTELE
Prima întâlnire la Bucureşti, după "calitatea pâinii"
Florea Dumitrescu
consilier prezidential,
face un raport
21-25 septembrie 1983 
 Între 24 şi 27 septembrie 1981, Muammar Gaddafi îi întorcea vizitele "prietenului şi fratelui" Ceauşescu. Atunci a răsărit legenda potrivit căreia fratele colonelului libian ar fi fost împuşcat mortal în România, într-un accident de vânătoare. Documentele CC al PCR nu conţin însă detalii legate de un astfel de eveniment. În stenogramele şedinţei din 20 octombrie 1981 - cea în care a fost prezentat raportul legat de vizita lui Gaddafi - întâlnirea e trecută la capitolul "şi altele", alături de o informare nedezbătută în şedinţă, scrisă în limbă de lemn, la pachet cu informarea despre o altă vizită de peste hotare, cea a premierului indian de atunci, Indira Gandhi.

Pe 20 octombrie 1981, de la ora 11, timp de două ore Nicolae Ceauşescu a discutat pe larg despre recolta de toamnă. Despre calitatea pâinii şi însămânţare. Despre veşnica îndeplinire a planului. La finalul întâlnirii, la punctul 4 al şedinţei, stenograma întâlnirii CC a PCR strecoară, sec: "Informări privind vizita în România a colonelului Muammar Gaddafi şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi". Când ajungea aici, Ceauşescu tăia însă scurt şedinţa: "Aţi citit, nu sunt probleme deosebite, le cunoaşteţi".
O vagă informare
Florea Dumitrescu raport 1983
 În lipsa unei discuţii în plen despre vizita lui Gaddafi, protocolul şedinţei cuprindea informarea despre întâlnire, una plină de fraze lungi, încărcate de "optimism bilateral" şi de laude la adresa mai tânărului "coleg" de scaun din Libia, "conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste". "Comitetul Politic Executiv a dat deosebită apreciere rezultatelor noii întâlniri româno-libiene la nivel înalt şi a subliniat că schimburile de păreri dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi colonelul Muammar Gaddafi, desfăşurate într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere, au pus în evidenţă voinţa comună de a conferi noi dimensiuni conlucrării dintre România şi Libia, pe multiple planuri, care îşi găseşte o elocventă expresie în orientările şi măsurile stabilite, în documentele semnate şi adoptate", arată stenograma. România şi Libia urmau să intensifice schimburile comerciale în urma întâlnirii, "prin utilizarea mai eficientă a posibilităţilor economiilor naţionale ale României şi Libiei".
Pacea de pe hârtie
Florea Dumitrescu raport 1983
 Cei doi liderii au discutat în zilele petrecute de Gaddafi la Bucureşti despre politica mondială, iar protocolul sublinia: "A fost relevată importanţa schimbului de păreri dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi colonel Muammar Gaddafi cu privire la situaţia internaţională, la schimbările revoluţionare, naţionale şi sociale care au loc în lumea contemporană". Spre final, Comitetul Executiv se arăta încântat – cel puţin pe hârtie – că dictatorul român şi cel libian au arătat din nou că politicile se completau. Propaganda nu scăpa însă din vedere că ambele regimuri de fier trebuiau creionate ca fiind unele pacifiste. Astfel, textul consemnează pompos că, la Bucureşti, Gaddafi şi Ceauşescu "au reafirmat hotărârea României şi Libiei de a întări conlucrarea pe plan extern, de a contribui activ la îmbunătăţirea climatului politic mondial şi soluţionarea constructivă a marilor probleme ce confruntă omenirea, la înfăptuirea năzuinţelor de pace, independenţă şi progres ale tuturor naţiunilor".
Dincolo de golul de idei întins pe două pagini, stenograma e expresia unei amiciţii şi "frăţii" dintre cei doi dictatori. Peste nouă ani însă, lucrurile stăteau altfel. Nicolae Ceauşescu era executat la Târgovişte, iar primul lider al lumii arabe care a trimis salutări noului regim instaurat la Bucureşti, printr-un emisar prezidenţial, a fost nimeni altul decât colonelul Muammar Gaddafi.
ARHIVĂ
12 decembrie 1973
Scrisoarea lui Nicolae Ceauşescu da click către Muammar Gaddafi din 12 decembrie 1973, un apel la pace în Orientul Mijlociu
30 ianuarie 1974
Scrisoarea lui Muammar Gaddafi către omologul său român, în care liderul libian milita pentru lichidarea imperialismului şi a subdezvoltării care ameninţă lumea întreagă".
16 decembrie 1975
La sfârşitul lui 1975, Nicolae Ceausescu făcea un prim bilanţ al relaţiilor cu Libia
15 mai 1979
Telegrama lui Gaddafi din mai 1979, în care cerea altor şefi de state să susţină schimbarea Zilei Internaţionale a Muncii: 1 Septembrie ("victoria oamenilor muncii" din Libia) în loc de 1 Mai
16 octombrie 1979
Ceauşescu se declara încântat de avântul relaţiilor româno-libiene

19 iulie 1982
Reacţia lui Gaddafi după "campania murdară militară sionistă din Liban"
13 octombrie 1983
Raportul secret întocmit de consilierul prezidenţial Florea Dumitrescu, după vizita în Libia din 21-25 septembrie 1983. România fusese "muştruluită" pentru lipsa de cooperare în „problema nucleară”
Sursa Evenimentul Zilei
--------------------------------------
SCRISOAREA LUI CEAUSESCU CATRE MUAMMAR GADDAFI
Bucuresti, 12 decembrie 1973 numar: 5235 - 7. XII -1973.
EXCELENTEI SALE MUAMMAR AL-KADHAFI, PRESEDINTELE CONSILIULUI COMANDAMENTULUI REVOLUTIEI AL REPUBLICII ARABE LIBIENE.
Stimate domnule presedinte,
Folosesc acest pirlej pentru a va transmite salutul meu cordial, impreuna cu cele mai bune urari de prosperitate si fericire pentru poporul libian.
Tinind seama de importanta situatie din Orientul Mijlociu pentru pacea mondiala si pornind de la dorinta sincera de a dezvolta relatii de colaborare prieteneasca intre tarile noastre, doresc ca- prin consilierul meu personal, Mircea Malita - sa va prezint elementele fundamentale ale pozitii Romaniei, precum si unele considerente referitoare la evolutia evenimentelor in etapa actuala. Totodata, as dori tot pe aceasta cale sa cunosc mai indeaproape punctul dumneavoastra de vedere in legatura cu problemele abordate. 
Romania s-a pronuntat consecvent pentru solutionarea pe cale politica a conflictului din Orientul Mijlociu, astfel incat sa se ajunga la o pace dreapta si trainica. Pentru aceasta am considerat si consideram ca este necesar ca Israelul sa se retraga din teritoriile arabe ocupate in urma razboiului din 1967 si sa ajunga la o rezolvare justa a problemei poporului arab palestinian, conform aspiratiilor si intereselor sale nationale legitime.

Apreciem ca numai pe aceasta cale se poate asigura respectarea suveranitatii nationale si a intregritatii teritoriale ale tuturor statelor din Orientul Mijlociu, astfel incit popoarele din aceasta regiune sa se poata consacra muncii pasnice pentru promovarea progresului economic si social, prosperitatii si bunastarii, in conditii independenta. Romania considera ca, in momentul actual, obiectivul prioritar trebuie sa-l constitue realizarea efectiva a unor masuri de consolidare a incetarii focului si de dezangajare militara, in spiritul recentelor rezolutii ale Consiliului de Securitate si al acordului intervenit la 11 noiembrie a.c. In acest sens consideram ca se impun noi actiuni care sa determine retragerea cat mai grabnica a trupelor israeliene de pe malul vestic al Canalului de Suez, precum si de pe pozitiile ocupate in teritoriul sirian.

Sint convins ca infaptuirea unor asemenea masuri este de natura sa creeze conditii propice pentru desfasurarea cu succes a Conferintei de pace sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, la care - alaturi de partile direct implicate, ceea ce presupune si o reprezentare corespundatoare a poporului palestinian - ar trebui sa participe si alte state - mari, mijlocii si mici - de pe diferite continente, indeosebi din Europa si din Africa, care doresc si pot aduce o contributie constructiva la reglementarea definitiva a situatiei, la instaurarea unei paci juste si trainice in Orientul Mijlociu. Am fi bucurosi ca in realizarea acestui obiectiv tarile noastre sa conlucreze in mod util. 
Folosesc acest pirlej pentru a exprima dorinta mea si a poporului roman de a dezvolta relatii de prietenie si colaborare intre tarile noastre, servind astfel interesele poparelor roman si libian si, totodata, cauza securitatii si pacii in intreaga lume.
Cu deosebita stima,
Nicolae Ceausescu.
 ---------------------------
Sotii Ceausescu, Muammar Gaddafi si sotia sa
Zsofia Farkas (Safiya Farkash Gaddafi) 
SCRISOAREA LUI CEAUSESCU DIN 1979 CATRE MUAMMAR GADDAFI
Bucuresti, 16 octombrie 1979 - Nr. 2447 - 28 X. 1979.              
EXCELENTEI SALE MUAMMAR AL-KADHAFI, PRESEDINTELE CONSILIULUI COMANDAMENTULUI REVOLUTIEI AL REPUBLICII ARABE LIBIENE.
Stimate prietene si frate,
Doresc de la inceput sa subliniez ca imi amintesc cu deosebita placere de primire calda si de ospitalitatea frateasca de care ne-am bucurat, eu si sotia mea, cu prilejul vizitei si intalnirii pe care am avut-o la Benghazi in luna aprilie, anul acesta. Guvernul, intregul meu popor au primit cu vie satisfactie si au dat o inalta apreciere vizitei si intelegerilor la care am ajuns impreuna.

Bilantul convorbirilor  noastre fructuoase a constituit o etapa noua, superioara in intarirea si dezvoltarea relatilor de stransa prietenie si colaborare romano-libiene, a reprezentat o contributie pretioasa la intarirea luptei noastre comune impotriva imperalismului, colonialismului, pentru o lume mai dreapta si mai buna.

As dori, pe aceasta cale, sa reafirm hotarirea mea, a guvernului roman de a actiona si in viitor in mod ferm pentru realizarea tuturor intelegerilor convenite, plecand de la convingerea ca aceasta serveste fericirii si prosperitatii popoarelor noastre, luptei comune pentrul triumful pacii, libertatii si progresului in lume. 

Sint fericit sa constat ca si Dumneavoastra, stimate prietene Geddafi, acordati aceeasi statornica atentie indeplinirii intelegerilor la care am ajuns, infloririi continue a relatiilor fratesti care ne leaga si carora dorim sa le asiguram permanenta, trainicie si dezvoltare neintrerupta. 

Plecand de la aceasta preocupare comuna pentru dezvoltarea continua a relatiilor romano-libiene, consider ca orice problema care apare in colaborarea noastra si orice de incercare de a umbri prietenia dintre noi pot sa fie clarificate in mod fericit, direct si la timp, in spiritul increderii reciproce si prieteniei trainice care ne leaga, inlaturand astfel orice nor sau sursa de neintelegere, pentru a pastra in felul acesta drumul larg pe care l-am deschis impreuna intaririi neintrerupte a raporturilor fratesti dintre popoarele noastre. 

In acest spirit al dorintei comune de consolidare si dezvoltare in continuare a relatiilor romano-libiene, cu scopul de a explora si de a pune in valoare noi posibilitati, am insracinat pe trimisul meu personal, Vasile Pugan, sa va prezinte, din partea mea, unele propuneri si sugestii. 

La randul meu, voi fi foarte bucuros si fericit sa cunosc, draga prieten si frate Geddafi , parerile Dumneavoastra pentru ca impreuna sa putem actiona pentru a dinamiza si extinde si mai mult colaborarea multilaterala dintre tarile noastre pe plan bilateral , cat si in sfera relatiilor internationale.

Sint convins ca si vizita Dumneavoastra in Romania, pe care o astept cu deosebit interes si placere, ne va prilejul de schimb larg de pareri pentru a da noi dimensiuni relatiilor romano-libiene, pentru a analiza problemele internationale actuale si va constitui, totodata, o placuta ocazie de a adinci si mai mult prietenia si increderea frateasca ce caracterizeaza relatiile noastre personale. 

Sotia mi se alatura in a Va transmite, Dumneavoastra si doamnei Geddafi, cele mai bune urari de fericire, sanatate personala si succese, iar poporului libian pace, prosperitate si progres. 
Nicolae Ceausescu.
-------------------------------------------------                         
In spate Aisha Gaddafi, si nevasta lui Muammar Gaddafi
Zsofia Farkas. arabizata (Safia Farkas)
SCRISOAREA LUI CEAUSESCU DIN 1985 CATRE MUAMMAR GADDAFI
Bucuresti, 16 decembrie 1985 -Nr. 2599 - 16 XII. 1985
EXCELENTEI SALE MUAMMAR AL-KADHAFI, PRESEDINTELE CONSILIULUI COMANDAMENTULUI REVOLUTIEI AL REPUBLICII ARABE LIBIENE.
Draga prietene,


Doresc in primul rand sa va adresez un cald salut de prietenie si cele mai bune urari. 
Imi amintesc cu multa placere de intalnirile si convorbirile pe care le-am avut impreuna in martie anul acesta la Tripoli si acord o importanta deosebita realizarii intelegerilor convenite cu acel prilej, menite sa asigure o dezvoltare puternica a relatiilor de prietenie si colaborare romano-libiene, ceea ce corespunde pe deplin intereselor popoarelor noastre, aspiratiilor lor de progres si buna stare, cauzei generale a pacii, colaborarii si intelegerii.


Din dorinta de a impulsiuna realizarea intereselor convenite in timpul vizitei mele in tara dumneavoastra in vederea dezvoltarii colaborarii dintre tarile noastre si in primul rand a schimburilor comerciale si cooperarii economice, l-am imputernicit pe tovarasul Manea Manescu, membrul al Comitetului Politic Executiv al C.C al P.C.R, vicepresedinte al Consiliului de Stat, sa va prezinte considerentele mele privind actiunile pe care ar trebui sa le intreprindem impreuna pentru dinamizarea si amplificarea in continuare a relatiilor bilaterale romano-libiene si in legatura cu unele probleme actuale ale vietii internationale.


Apreciez ca pentru a da noi dimensiuni a relatilor economice romano-libiene este important sa initiem si sa extindem actiuni de cooperare in domeniile constructiilor, petrolului, petrochimiei, constructiilor mecanice si alte sectoare de interes reciproc.


As dori in acest sens sa acordati intregul Dumneavoastra sprijin si sa dati dispozitiile necesare organelor competente libiene pentru ca intreprinderile romanesti care lucreaza in Libia, in cadrul cooperarii dintre tariile noastre, sa-si continue in bune conditii activitatea.


In legatura cu aceasta, imi exprim increderea ca prin decizia Dumneavoastra vor fi solutionate problemele financiare legate de obiectivele economice realizate sau in curs de executie de catre intreprinderile romanesti.


Potrivit intelegerii la care s-a ajuns cu prilejul vizitei mele in tara Dumneavoastra, consider ca este deosebit de important sa fiti de acord sa inceapa cat mai repede negocieri romano-libiene in vederea convenirii si semnarii acordului dintre tarile noastre cu privire la importul in perioada 1986 1990 a unei cantitati anuale de 3-5 milioane tone titei cu plata prin executarea de obiective economice si prin livrari de marfuri.


Totodata, ar avea o mare insemnatate decizia Dumneavoastra favorabila privind plata restantilor la lucrarile executate prin livrari de titei pina la sfarsitul anului 19ö5. Aceasta ar crea conditii ca intreprinderile noastre la executarea de noi obiective din programul de dezvoltare economica si sociala a tarii Dumneavoastra.


De la ultima noastra intalnire, situatia internationala continua sa ramina incordata ca urmare a continuarii curesei inarmarilor, ideosebi a celor nucleare si perpetuarii crizei economice mondiale care efecteaza tot mai profund tarile in curs de dezvoltare.
Romania, poporul roman asteapta ca intalnirea de la Geneva dintre conducatorii Uniunii Sovietice si S.U.A. sa se incheie cu rezultate pozitive, sa duca la reducerea armamentelor nucleare, la incetarea amplasarii de noi arme nucleare cu raza medie in Europa si la retragerea celor existente, la oprirea militarizarii cosmosului, la reluarea politicii de destindere si colaborare pasnica.


Astazi, mai mult ca oricand, este necesar sa se actioneze pentru unirea eforturilor tuturor tarilor in scopul de a determina reducerea tensiunii in relatiile dintre state, adoptarea de masuri ferme de dezarmare nucleara, pentru edificarea noii ordini economice internationale, rezolvarea pe cale politica, prin negocieri, a tuturor starilor de incordare si razboi din diferite regiuni ale lumi si, in acest cadru, solutionarea justa si durabila a conflictului din Orientul Mijlociu, respectarea dreptului popoarelor de a-si hotari singure soarta, de a se dezvolta liber, la adapost de orice manifestare de forta, de dominatie si amestec, din afara. 


Deoarece in luna octombrie, cand ati dorit sa vizitati Romania, ma aflam intr-o vizita oficiala de prietenie R.P.Chineza si R.P.D.Coreeana, n-am putut sa ne intalnim la Bucuresti asa cum as fi vrut si eu. 
Doresc sa va pot saluta cat mai curand la Bucuresti pentru a continua dialogul prietenesc si rodnic pe care l-am stabilit intre noi si in acest sens, in numele meu si al tovarsaei mele Elena, va reinnoiesc invitatia ca Dumneavoastra, impreuna cu doamna Safia Farkas, sa efectuati o vizita oficiala de prietenie in Romania, la o data cat mai apropiata.


In incheiere va urez multa sanatate si fericire personala, iar poporului libian prieten implinirea nazuintelor sale de pace, progres si prosperitate.
Cu prietenie,
Nicolae Ceausescu.                                                
©Atentie! Textele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor şi pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală se pedepseşte conform Codului Penal.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

StireaPress

 
Copyright © 2004. Toate drepturile rezervate StireaPress